Arhivă pentru istorie

Dogma si biserica

Posted in religie with tags , , , , , , , on Ianuarie 10, 2009 by ictin

In postul precedent despre religie spuneam ca biserica este un rau inutil. Acesta afirmatie nu este in totalitate adevarata. E adevarat ca in timp biserica a devenit corupta si din ce in ce mai inutila. Dar nu a fost intotdeauna asa. In timpurile stravechi biserica si dogma religioasa avea ca principal rol asigurarea ordinii si stabilitatii in societate. In timpul coagularii primelor triburi, ginte, state etc., oamenii nu cred ca ar fi ascultat orbeste ordinele si legile liderilor, cum nici acum, oricat ne-am chinui sa impunem legea tot sunt destul de multi care o incalca sperand ca nu or sa fie prinsi. Dar atunci cand le explici oamenilor ca exista o putere divina care ii urmareste oriunde si ii va pedepsi daca vor incalca legile, atunci oamenii vor fi mai putin tentati sa calce stramb. Pana la urma tot o forma de manipulare era, caci acesta e singurul lucru la care biserica exceleaza: manipularea, dar pe de alta parte aceea manipulare era benefica. Dogmele religioase erau consituite mai mult din legi de oranduire sociala pe care supusii trebuiau sa le urmeze pentru a se asigura ordinea. Incalcarea lor atragea pedeapsa divina.

Sa luam de exemplu cazul Moise, deoarece se vede clar manipularea maselor prin religie pentru a se atinge un scop benefic pentru aceea masa. In perioada lui Moise evrei erau sclavi. Moise era un evreu, dar un evreu crescut la curtea faraonului, si spre deosebire de confratii sai a avut acces la diferite cunostiinte. Dorinta sa era sa isi elibereze poporul din sclavie. Pentru a isi realiza aceasta dorinta, nu putea sa se duca pur si simplu la ei sa le zica: „Fratilor hai sa ne rasculam si sa ne eliberam din sclavie ca putem reusi!”. Oricat de bun orator ar fi fost, nu ar fi reusit sa ii convinga, oamenii erau infricosati, stiau care e pedeapsa pentru revolta, si nu prea aveau chef sa moara. Dar daca le spune ca e dorinta lui Dumnezeu sa se elibereze, ca ei sunt poporul aleas si ca Dumnezeu le-a promis nu stiu ce tara, lucrurile stau deja altfel. Cand stii ca alaturi de tine lupta o entitate atotputernica, parca iti mai vine sa lupti cu faraonul. Pentru a ii convinge, Moise intai trebuia sa le aduca dovezi, iar cum evreii, fiind scalvi, traiau intr-o ignoranta totala, iar el a avut acces la intreaga biblioteca a faraonului, nu a fost prea greu sa ii convinga. Le-a creat o poveste frumoasa din ce a citit din biblioteca si gata si dogma initiala. Mai greu a fost sa il convinga pe faraon, dar cum Moise era un om destept, a reusit sa ii infranga si pe preotii faraonului asigurand pentru poprul sau libertatea. Problema lui era acum ca trebuia sa aduca o natie intreaga undeva, dar nu prea stie unde, el fiind de fapt un „soarece de biblioteca”. In lunga lor calatorie evident ca au aparut tensiuni si dezordine, deoarece dogma initiala a fost utila doar in a ii convinge sa se rascoale. Asa ca Mosie a scos cele 10 porunci. Acestea erau de bun simt: sa nu furi, sa nu omori, sa nu precurvesti (adulterul creeaza mereu probleme care pot duce la certuri, batai chiar omor, lucruri de care Moise si-a dat seama). Pentru a isi intari el autoritatea a introdus la inceput poruncile referitoare la Dumnezeu. Cum aceste porunci erau prezentate drept divine, oamenii le respectau stiind ca sunt urmariti constant de divinate si vor fi pedepsiti de aceasta divinate daca le incalca. Astfel, folosindu-se de dogme, Moise a reusit sa ii convinga pe evrei sa se rascoale din sclavie, sa ii conduca 40 de ani aiurea prin desert si in final sa cucereasca o alta natiune pentru a stapanii „taramul fagaduintei”. Daca Moise nu s-ar fi folosit de religie si de dogme, probabil ca evreii ar fi disparut la un moment dat ca sclavi in Egipt.

Si acest exemplu poate fi extrapolat si la alte culturi, unde liderii isi asigurau autoritatea prin intermediul preotimii. Regii, faraonii, imparatii etc. erau divini in mai toate culturile, si contestarea regelui insemna automat contestarea divinatii atotputernica, lucru pe care oamenii simplii nu si-l doreau. Dar pana la urma tot preotii detineau puterea, ei fiind cei care comunicau cu divinul. Ei stiau ce vrea divinatea. Iar puterea corupe, asa ca in timp preotimea a inceput sa se bucure de din ce in ce mai multe privilegii si modificau dogmele in interesul lor.

Modificarea dogmelor in interesul personal nu o fost folosita insa doar de preoti. Un exemplu elocvent este cel al imparatului Constantin. La aceea vreme Constantin tindea sa devina imparatul imperiului roman si sa conduca singur, dar legile imperiului roman impuneau o conducere formata din 4 imparati. Constantin a reusit sa elimine 2 dintre ei si a mai ramas unul singur. In aces moment el si-a dat seama ca atat in armata sa cat si a adversarului exista foarte multi crestini. Asa ca a decis sa isi vopseasca pe scuturi simbolul crestin al crucii. Tactica a functionat la perfectia, soldatii crestini ai adversarului dezertand in tabara sa si astfel si-a asigurat victoria. Realizand ca destui cetateni ai romani sunt crestini si dorind sa isi continue domnia fara probleme a decis sa declare crestinismul ca religie de stat, dar in conditiile lui. Asa ca a format niste consilii conduse de catre el care sa stabileasca „adevarul”. A eliminat toate evangheliile incomode, le-a cosmetizat pe cele ramase, a stabilit niste sarbatori si niste reguli care sa ii convina si sa ii intareasca autoritatea, si din crestinismul timpuriu a scos o dogma noua pe placul lui: crestinismul actual. Asa ca pana la urma biserica crestina cred ca e singura care s-a nascut direct corupta. Dar chiar si asa sunt unii preoti speciali care cred in ceea ce fac, iar utilitatea lor este de a da un sfat bun cuiva care are nevoie de un sfat sau de al il indruma pe calea cea dreapta. Din nefericire acestia sunt din ce in ce mai putin.

Chiar daca majoritatea dogmelor sunt rezultate din nevoia de oranduire a societatii, toti acesti manipulatori in rau ai timpurilor moderne din diferite religii uita un lucru: ca pana la urma chiar exista un Dumnezeu. Ca nu e neaprat cel descris de ei in dogme, e alta problema, dar exista si chiar se preocupa de ordine, la un nivel mult mai mare e adevarat. Iar acesti manipulatori isi vor primi pedeasa divina care li se cuvine. Dar despre ce reprezinta acesta ordine in viziunea mea si de ce sunt asa de sigur de existenta unui Dumnezeu (exista o explicatie logica din care doar o ipoteza e incerta) in episoadele viitoare.

O scurta istorie II

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , on August 4, 2008 by ictin

Cativa tineri idealisti, pe fondul miscarilor anti-comuniste din Europa, au decis ca trebuie sa faca ceva. Asa ca au iesit in strada sa isi strige drepturile. Au luptat si au crezut ca merita sa moara ca noi restul sa traim mai bine. Dar mediocrii din linia a doua au vazut aceasta revolta ca ocazia vietii lor de a trece la conducere. Cum romanii tocmai s-au vazut scapati de Ceausescu, li s-a aprins instinctul de turma, si au inceput sa urle: “Ceausescu Iliescu, Iliescu!”, sau “Noi nu ne vindem tara”, “Noi muncim, noi nu gandim”, si stateau seara la televizor si ii injuraru pe golanii din Piata Universitatii. Romanul se obisnuise sa il poata suna pe unchiul Vasile de la partid daca avea vre-o problema, se obisnuise sa o frece pe la locul de munca, se obisnuise sa dea un pachet de Kent la cine trebuie, asa ca nu vroia o schimbare radicala. Vroia sa stea sa leneveasca, sa ii vina banii si sa ii faca in ciuda vecinului. S-a vazut cu pamant, dar nu vroia sa se asocieze cu vecinul sa faca agricultura de calitate cu utilaje, vroia pentru el si pamantul vecinului. Dar in scurt timp romanii s-au trezit ca chiar daca acum au pe ce cheltuii banii, de data asta nu prea mai au ce cheltui. Cu toate acestea, calauziti de instinctul de turma, tot pe mediocrii din linia a doua ii vroiau. Pana la un moment dat cand au decis sa mearga pe mana partidelor istorice. Dar partidele istorice, in buna lor traditie, in loc sa le pese de oamenii, au inceput sa isi dea unul la altul in cap pentru ciolan. Asa ca romanul a decis ca e mai bine sa se bazeze pe vechea coruptie, spaga, pile, cunostinte si relatii. Romanul a descoperit si ca respectarea legilor e pentru fraieri, a descoperit si ca isi poate ajuta copilul sa dea BAC-ul si sa termine o facultate, ca poate lua carnetul, ca poate lua pamantul vecinului daca vorbeste si da cui trebuie. A descoperit ca poate lua carnetul, ca poate lua pamantul vecinului, ca poate fura de la stat daca imparte cu cine trebuie. A descoperit ca poate face ce vrea si sa scape atata timp cat nu ii deranjeaza pe cei din linia a doua si le da si lor partea. Da, romanul descoperise ca coruptia e pentru toata lumea, descoperise ca se poate purta cum vrea si sa fie cat de nesimtit vrea ca oricum nu il trage nimeni la raspundere. Si romanului a inceput sa ii placa, a inceput sa ii placa sa fure, a inceput sa ii placa sa arunce gunoaiele pe unde apuca, a inceput sa ii placa sa mearga cu suta prin oras cu masina si daca il opreste militianul sa ii dea o spaga. Unii dintre conationalii nostrii si-au dat seama ca e cam inutil sa fure tot de la romani ca nu prea au bani. Asa ca se ocupau de furturi prin tarile vestice, care oamenii din tarile vestice aveau mai multi bani decat romanii si erau si mai neatenti deoarece la ei in tara politia si justitia isi cam facea datoria. Asa ca romanul a continuat sa fure, si sa isi cumpere toale scumpe si masini de lux pe care le conduceau prin orase si treceau pe rosu sa le arate celeorlati cat de fraieiri sunt ca nu se alatura turmei. Da, si restul romanilor erau nerabdatori sa se alature turmei, sa aiba si ei masini de lux, sa arunce si ei cu bani in manelisti, sa mearga cu lantul de 3 kile la gat. Salvarea lor a venit odata cu populariazarea creditului. Acum in sfarsit romanul avea si ce sa cumpere si bani. Asa ca romanii au inceput sa isi faca credit pentru orice: masina, lanturi de 3 kile, toale Versace si sosoni Puma, inclusiv au inceput sa faca credit ca sa aiba bani sa arunce in manelisti. Acum era si el in randul lumii: avea bani sa se afiseze, avea bani de spaga, era cu adevarat liber.

Dar niste nenorociti de sus s-au gandit ca ar fi bine sa starpeasca coruptia. Asa ca romanul s-a gandit el in sinea lui: cum sa nu ii mai dau eu spaga la militian? cum sa imi mai fac eu firma fara spaga? cum sa mai iau diplome fara spaga? Asa ca au inceput sa ii injure pe nenorocitii de procurori care ii aresteaza pe oamenii din linia a doua si pe altii care au descoperit din timp ca in Romania coruptia e lege. Chiar daca sunt gelosi pe acesti mari corupti ca au inceput devreme si au ajuns sus, romanul de rand tot nu vrea schimbari radicale, nu vrea sa piarda noile privilegii castigate. Turma romaneasca a ajuns deja in punctul in care nu mai poate trai fara coruptie.

O scurta istorie I

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , on August 4, 2008 by ictin

Inainte de primul razboi mondial Romania a trebuit sa apeleze la un rege strain. Motivul invocat a fost recunoasterea in continuare a Unirii infaptuite de Cuza. De fapt motivul era mult mai adanc. Romanii erau si sunt extrem de complicat de controlat. Romanii nu prea se pot unii in jurul unui lider propriu daca acel lider nu ii conduce cu mana de fier. Fiecare roman se considera superior vecinului. Asa ca a trebuit sa vina neamtul sa faca ordine in Romania. Dar politicienii romani de atunci, ca si cei de acum erau in special dupa ciolan, si nu prea ii durea pe ei de soarta romanului de rand. Romania acelor vremuri era inca o societate semi-sclavagista. Teoretic era democratie, dar numai cine trebuia sa voteze vota. A venit primul razboi mondial si taranul roman a luptat cum a putut si a venit si unirea cu Transilvania. Apoi dupa razboi politicienii nostrii au continuat sa ce bata pe ciolan. Fata de alte tari din Europa, partidul comunist din Romania era practic inexistent. Erau doar cativa ametiti, oameni mediocrii in general. Poate si din cauza ca inainte de cel de al doilea razboi mondial puterea era deja in mana unui om care conducea Romania cu mana de fier, si astfel poporul se unise in jurul lui. A venit si lovitura de stat si celebra intoarce a armelor iar ametitii din PCR s-au trezit cu puternic suport de la rusi. Dupa terminarea razboiului celebrele partide istorice stateau tot de cearta intre ele, iar ametitii de comunisti continuau sa castige teren. Si cu suport puternic din partea Moscovei si datorita faptului ca partidele istorice stateau sa isi dea in cap unul altuia acei oameni mediocrii de la PCR au ajuns la putere. Dar cum oamenii erau cam tampitii si fiind impinsi de la spate de rusi, au inceput sa elimine oamenii de valoare din Romania. Ii executau, ii trimiteau prin puscarii, iar cei care scapau de obicei fugeau din tara. Si asa Romania a devenit incet, incet o tara populata de oameni mediocrii, foarte putine valori ramanand in Romania (de obicei erau prin puscarii), iar la conducere se aflau mediocrii Romaniei. Dar cum si cel mai mediocru roman se considera o personalitate providentiala mai smecher decat toti ceilalti, acesti lideri erau si ambitiosi si credeau ca fac bine. Si cum romanul pana nu e fudul parca nu e prost destul ei se credeau si iubiti de catre popor. Asa ca Romania devenise o tara cu productii record la hectar, cu fabrici moderne, cu lume care se aduna in mod regulat sa ii aduca elogii conducatorului suprem. Dar Romania era inca o societate semi-sclavagista. Romanii munceau la pe ogoare pentru binele comun, dar nu primeau mai nimic. Aveau salarii dar nu prea aveau pe ce sa le cheltuiasca deoarece totul era pe ratie si prin magazine batea vantul.